Eliminarea lactozei sau glutenului din alimentație a devenit o soluție frecvent încercată atunci când apar balonare, gaze, dureri abdominale, diaree ori senzația de digestie dificilă. În anumite situații, restricția este justificată și poate reduce semnificativ simptomele. În altele, renunțarea la categorii întregi de alimente nu aduce beneficii și poate complica inutil dieta.
Diferența o face cauza simptomelor. Intoleranța la lactoză, boala celiacă și alergia la grâu sunt probleme distincte, care nu trebuie confundate. În plus, disconfortul apărut după pâine sau lactate poate avea și alte explicații. De aceea, înaintea unei diete restrictive pe termen lung, este utilă identificarea problemei și, atunci când simptomele persistă, evaluarea medicală.
Când are sens reducerea lactozei
Lactoza este zahărul prezent în mod natural în lapte și în unele produse lactate. Pentru digestia sa este necesară lactaza, o enzimă produsă la nivelul intestinului subțire. Atunci când activitatea acesteia este insuficientă, lactoza poate ajunge nedigerată în colon, unde este fermentată de bacterii.
Pot apărea balonare, gaze, crampe abdominale și diaree, de regulă după consumul alimentelor care conțin lactoză. Cantitatea tolerată diferă însă de la o persoană la alta.
Intoleranța la lactoză nu presupune obligatoriu eliminarea tuturor produselor lactate. Unele persoane tolerează porții mici, mai ales dacă sunt consumate împreună cu alte alimente. Produsele fără lactoză reprezintă o alternativă, iar anumite lactate fermentate sau brânzeturi pot conține cantități mai mici de lactoză.
Eliminarea completă și nejustificată a lactatelor necesită atenție la aportul de calciu, proteine și alți nutrienți pe care acestea îi pot furniza.
Renunțarea la gluten nu este necesară pentru toată lumea
Glutenul este un grup de proteine prezent în cereale precum grâul, secara și orzul. În boala celiacă, consumul de gluten declanșează o reacție imună care afectează intestinul subțire. În acest caz, dieta strictă fără gluten reprezintă o componentă esențială a tratamentului.
Există însă o diferență majoră între boala celiacă și simpla impresie că pâinea „nu cade bine”. Balonarea, modificările tranzitului, durerile abdominale sau oboseala pot avea numeroase cauze și nu confirmă singure o problemă legată de gluten.
Un aspect practic important este că persoanele care suspectează boala celiacă nu ar trebui să înceapă o dietă fără gluten înainte de evaluarea medicală. Eliminarea glutenului poate influența rezultatele anumitor teste și poate îngreuna stabilirea diagnosticului.
Uneori problema poate să nu fie glutenul
O persoană poate observa că se simte mai bine după ce renunță la pâine, paste sau produse de patiserie și poate concluziona că glutenul era responsabil. Relația nu este însă întotdeauna atât de simplă.
Produsele pe bază de grâu conțin și alți compuși care pot contribui la simptome digestive în cazul unor persoane. În plus, eliminarea produselor de patiserie și a alimentelor ultraprocesate poate modifica simultan cantitatea de grăsimi, zahăr, fibre și alți constituenți ai dietei.
Prin urmare, ameliorarea simptomelor după eliminarea unui aliment nu identifică automat substanța responsabilă.
Dietele de eliminare trebuie să aibă un scop clar
O dietă de eliminare poate fi utilă atunci când urmărește testarea unei ipoteze concrete și este realizată pentru o perioadă stabilită. Ideal, există și o etapă controlată de reintroducere, astfel încât să poată fi observată relația dintre aliment și simptome.
Eliminarea simultană a glutenului, lactatelor, ouălor, anumitor fructe și altor grupe alimentare face dificilă identificarea adevăratului factor declanșator. În plus, cu cât dieta devine mai restrictivă, cu atât crește riscul unui aport insuficient de fibre, vitamine, minerale sau proteine.
Un jurnal alimentar poate fi mai util decât restricțiile aplicate la întâmplare. Notează mesele, cantitățile aproximative, ora apariției simptomelor și tipul acestora. Informațiile pot ajuta medicul sau dieteticianul să identifice un tipar.
Când este indicată evaluarea medicală
Balonarea ocazională după o masă abundentă nu necesită automat investigații. În schimb, simptomele frecvente sau persistente, diareea repetată, constipația importantă, durerile abdominale recurente ori scăderea neintenționată în greutate merită evaluate.
Consultul este cu atât mai important dacă apar sânge în scaun, anemie, vărsături persistente sau alte manifestări neobișnuite. Istoricul familial de boală celiacă sau alte afecțiuni digestive poate fi, de asemenea, relevant și trebuie menționat medicului.
În funcție de situație, specialistul poate recomanda analize, teste pentru boala celiacă, investigații pentru intoleranța la lactoză sau alte evaluări. Nu toate simptomele digestive necesită însă teste complexe.
Eliminarea lactozei sau glutenului are sens atunci când există o indicație clară sau când restricția face parte dintr-o strategie de evaluare bine stabilită. În absența unui motiv concret, o dietă restrictivă poate aduce mai multe dificultăți decât beneficii. Dacă anumite alimente îți provoacă repetat simptome, informează-te din surse medicale corecte și discută cu un medic sau dietetician înainte de a elimina pe termen lung grupe importante de alimente.
